Poveste de la coada

Citind cele povestite de Lady Io, mi-am adus aminte si eu de o poveste adevarata de la coada, din trecutul nostru comunist.

Actiunea se petrecea pe Calea Victoriei, pe trotuarul din fata Palatului CEC.

In apropiere se afla vestitul, pe atunci, magazin Fortuna, unde din cand in cand mai puteai gasi cate ceva de-ale gurii: fructe, legume si chiar si carne cateodata. Drept care, orice plan de iesire la cumparaturi, prevedea o vizita la Fortuna. Cateodata, unele marfuri dela Fortuna, erau vandute direct pe strada din niste carucioare-tarabe. Cand aparea caruciorul, toata lumea alerga, se aseza la coada, iar vanzatorul cantarea marfa, o punea fiecaruia in plasa si incasa banii.

Tot asa s-a intamplat si in ziua respectiva. Pe trotuar a aparut un carucior plin cu mere ionatane, rosii si frumoase ca un gand de iubire. Lumea s-a asezat iute la coada. In coada cozii, s-a asezat si o mamica care iesise la plimbare cu fetita ei, cam de doi-trei ani, un ghemotoc frumusel cu ochi vii si nastrusnici. Mamica a admirat coada cea lunga din fata ei, a privit si gramada de mere de pe carut si facand iute o socoteala in minte, a tras concluzia ca nici prin farmec nu ar fi ajuns merele si pana la ea. Si atunci, i-a trecut prin minte o stratagema murdara, dar posibil folositoare.

S-a aplecat spre fetita si i-a soptit la ureche: Puiut, te rog frumos, incepi sa plangi ca vrei mere. Copila, s-a uitat cu ochii ei mari si sinceri catre mama si i-a spus: Dar, eu nu vreau mere... Mamica a insistat: Hai, te rog frumos, ca altfel nu putem cumpara.

Dar fetita nu parea sa fie dispusa sa se prefaca.

Drept care mama a recurs la o noua stratagema, si mai murdara: Hai, te rog frumos, striga "Vreau mere" ca iti dau un leu.

Pusa in incurcatura de aceasta alternativa, copila a sovait nitel, dar in cele din urma a cedat ispitei:"Mama, vreau marrrrrr!!!

Toata coada s-a intors si a privit la ghemotocul cu ochi vii si nastrusnici, care nu se mai oprea: Vreau mar! Vreau mar!

O femeie din coada, buna la suflet, a dat tonul: Poftiti in fata, sa luati mere copilului! si toata coada a incuviintat.

Mamica si-a luat fetita de mana si impreuna au ajuns in fata vanzatorului, care a cantarit cele 5 kilograme de mere regulamentare. Pe cand mamica intindea banii vanzatorului pentru a plati marfa, aude glasul copilului: dar banii mei..??

Mamica spune: Taci, puisor, ca iti dau si tie, dar nu acum.. iti dau acasa. (probabil ca banii ii ajunsesera doar pentru mere)

Copilul insista cu gas tare: Ba sa imi dai acum, ca si eu am plans ca vreau mar cand ai vrut tu!

Toata coada a auzit si dupa cateva secunde de liniste, au inceput sa se auda tot felul de vorbe, deloc placute.

Mamica a trecut cu capul in jos, pe langa cei de la coada pe care ii pacalise, cu fetita de mana, cu greu cucerita plasa cu mere in cealalta mana, bucuroasa tare in gandul ei ca ii va putea da puisorului ei sa manance, multe zile de acum incolo, mere ionatane rosii si frumoase ca un gand de iubire.